TRAGEDIA UNEI ŢĂRI Săptămâna care îi va salva sau îi va zdrobi pe greci
Miniştrii de Finanţe din zona euro par pregătiţi să aprobe luni al doilea pachet de ajutor extern pentru Grecia, însă ultimele detalii se află încă în lucru, a declarat, duminică, ministrul austriac de Finanţe, Maria Fekter. Pentru grecii de rând, alegerea e imposibilă. Fără ajutor, statul intră în incapacitate de plată în luna martie. Pentru a obţine banii de la UE şi FMI însă, oamenii de rând trebuie să facă eforturi financiare uriaşe.
Protestatarii greci s-au adunat iarăşi, duminică seară, în faţa parlamentului de la Atena, pentru a protesta faţă de măsurile de austeritate adoptate de legislativul elen, în schimbul ajutorului promis de UE, notează Reuters.
Pentru Grecia, zilele care urmează sunt cruciale. Atena trebuie să obţină ajutorul financiar în valoare de 130 de miliarde de euro de la UE şi FMI, în caz contrar riscând să intre în incapacitate de plată în luna martie.
Există un optimism reţinut. Întrebat într-un interviu TV dacă se va ajunge la o înţelegere luni şi Grecia va rămâne în zona euro, ministrul austriac de externe a spus: "În acest moment se pare că lucrurile se îndreaptă exact în această direcţie".
"Nu cred că există o majoritate care să vrea altă cale, pentru că o altă evoluţie este foarte dificilă şi costă mulţi bani", a adăugat Fekter, potrivit Mediafax.
Germania către Grecia: Luaţi exemplu de la Europa de Est!
Guvernul elen a aprobat sâmbătă un ultim set de măsuri de austeritate cerute de UE şi FMI drept condiţie pentru ajutorul extern, crescând astfel şansele pentru un acord prin care să evite un faliment dezordonat.
O sursă din coaliţia germană de guvernământ a spus însă, după discuţii cu ministrul de Finanţe al Germaniei, că unele probleme rămân în discuţie, precum posibilitatea înfiinţării unui cont special pentru plata datoriilor Greciei şi un control mai bun al eforturilor autorităţilor elene de reducere a cheltuielilor.
Austeritate fără limite
Guvernul de la Atena şi oficiali ai UE şi FMI au convenit cum să acopere un deficit de 325 de milioane de euro din planul de economii bugetare de 3,3 miliarde de euro adoptat luni, ceea ce sugerează că noul program de salvare este aproape finalizat, au declarat surse elene citate de Reuters.
Astfel, 100 de milioane de euro vor proveni din reduceri ale cheltuielilor din sectorul apărării, circa 90 de milioane de euro din unele reduceri de salarii în sectorul public şi alte 135 de milioane de euro de la ministerele Sănătăţii, Muncii şi Internelor. Nimic nu a scăpat de furia austerităţii.
Grecii vor să rămână în Zona euro
În ciuda eforturilor pe care trebuie să le facă, grecii susţin că ţara trebuie să rămână în Zona euro. Trei sferturi dintre greci (75,9 la sută) se declară în favoarea "perspectivei europene" a ţării lor şi nu vor să "iasă din zona euro", în pofida măsurilor de austeritate impuse de creditori, UE şi FMI, potrivit unui sondaj publicat duminică şi citat de AFP.
Doar 19,6 la sută dintre persoanele intervievate s-au pronunţat în favoarea revenirii la vechea monedă naţională (drahma grecească), folosită înainte de aderarea ţării la euro, în 2002, potrivit unui sondaj realizat de institutul elen Marc în perioada 15-17 februarie, pe un eşantion de 1.013 gospodării din întreaga ţară şi publicat de cotidianul Ethnos.
Majoritatea persoanelor chestionate (48,4 la sută) speră că Grecia "va rămâne până la urmă în zona euro dacă programul de asanare a economiei", dictat de UE şi FMI, "va reuşi", faţă de 39,3 la sută care cred contrariul.
Două treimi (66,5 la sută) vor ca programul să reuşească, în timp ce 60 la sută apreciază că "dacă programul nu ar fi fost votat duminica trecută de Parlament, Grecia ar fi riscat falimentul".
